Maica Polinaria face prescuri de 20 de ani pentru bisericile din Roman.

Prescura este pâinea de dimensiuni reduse, de formă rotundă, făcută din aluat dospit, pe care o vedem în fiecare duminică la Sfânta Liturghie, şi simbolizează pântecele Maicii Domnului din care s-a întrupat Iisus Hristos. Deşi face parte dintr-o “lege” nescrisă, prescura este făcută, de regulă, de femeile credincioase şi care îşi duc viaţa în curăţie.

Maica Polinaria trăieşte în Roman din anul 1976. Originară din judeţul Bacău, Maria Cârjeu, pe numele ei adevărat, provine dintr-o familie cu patru copii. Era cea mai mare dintre fraţi, sprijinul familiei, dar a simţit că are o chemare pentru viaţa din mănăstire şi a decis să-şi petreacă viaţa în haine cernite. Ultima mănăstire în care a activat a fost cea de la Suceviţa, din 1951 până în 1960. “Când s-au închis mănăstirile, am fost nevoită să mă întorc acasă. Am stat 16 ani acasă, la Oneşti, până în anul 1976, când am venit la Roman”, povesteşte maica Polinaria.

Preotul Vasile Năstasă, de la Biserica “Precista Mare”, i-a făcut, atunci, o propunere. “Biserica «Precista Mare» era singurul lăcaş de cult din oraş care avea angajat un îngrijitor. Femeia care ocupa acest post ieşise la pensie şi părintele Năstasă mi-a oferit această şansă. M-am bucurat că eram la Roman, deoarece câteva dintre maicile din Mănăstirea Suceviţa veniseră la Episcopia Roman”, a spus femeia.

După 25 de ani de activitate desfăşurată la Biserica “Precista Mare” din Roman, Maria Cârjeu a ieşit la pensie. A vrut să rămână în continuare alături de biserică şi a început să reia o muncă pe care o făcea în mănăstire. “La mănăstire am învăţat cum se fac prescurile. Am reluat această activitate, împreună cu maica Antonia, de la Episcopie. Acum fac prescuri pentru bisericile «Precista Mare», «Sfântul Gheorghe» şi «Ștefan cel Mare». Pentru Sfânta Liturghie se folos