Statul a rămas cu 1,183 milioane de angajaţi în sistemul bugetar la finele lunii octombrie, în scădere cu mai puţin de 5.500 de posturi de la începutul anului, ajustările fiind mai mult o consecinţă a numeroaselor reorganizări făcute în special de ministere.

Deşi numărul de bugetari a scăzut cu 15% de la finalul lui 2008 până în prezent, restructurarea sistemului a fost o consecinţă a blocării angajărilor (prin aplicarea regulii o angajare la 7 plecări, la care s-a renunţat în toamna trecută).

În aceeaşi perioadă, mediul privat, plătitorul de taxe şi impozite care alimentează bugetul de stat, a pierdut peste 500.000 de salariaţi, după ce a făcut concedieri masive din nevoia de reducere şi eficientizare de costuri.

„La stat încă lipseşte o restructurare bine gândită, făcută pe criterii obiective, nu s-a evaluat întâi de câţi funcţionari este nevoie într-o primărie sau o şcoală. Scăderea cu 15% a numărului de bugetari faţă de 2008 a fost o urmare a regulii 1 la 7, deci a fost o ajustare gândită mai mult ca o selecţie naturală. Această regulă poate aduce economii pe termen scurt, însă nu poate fi aplicată pe termen lung, restructurarea de la stat nu a fost făcută decât cu intenţia de a face economii pe termen scurt şi nu pentru eficientizare“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În primele zece luni ale anului, evoluţia numărului de bugetari arată că cele mai mari scăderi de personal au fost făcute la Ministerul de Finanţe (minus 3.117 posturi ocupate, adică o scădere de 11% în efectivul total de personal al ministerului), în timp ce cel mai mare surplus de personal apare la Ministerul Sănătăţii (unde apare un plus de aproape 11.000 de angajaţi).

„La Finanţe, cea mai mare scădere provine de la reorganizarea ANAF-ului, s-a desfiinţat Garda Financiară şi s-a înfiinţat Direcţia Antif