* Calendarele de pe pereţi se află ori la ultima filă (dacă sunt dintr-alea, cu lunile anului), cu o poză vădit sărbătorească, ori au ajuns subţiri ca aţa (cazul celor din care se rupe câte o foaie pe zi) şi conţin sfaturi pentru împodobit casa şi bradul, pentru primit musafirii, reţete culinare pentru mesele festive de Sărbători etc. La anul, primele foi de calendar din ianuarie 2014 vor conţine, cu siguranţă, sfaturi pentru combaterea mahmurelii şi pentru înlăturarea petelor de vin roşu sau ceară de pe covoare, mobilă etc.
* Petele astea sunt universale (de fapt, aproape), ele se întâlnesc la mai toţi cei care sărbătoresc Crăciunul cu lumânări şi vin, fie ei nemţi, români, americani etc. Şi preparatele de Crăciun sunt universale, este greu să spui că avem ce n-au alţii. Expresia "ca la noi, la nimenea" merge din alte puncte de vedere. Mămăliguţă tradiţională românească? Porumbul a venit de-abia în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1678 - 1688), iar variante de mămăligă au şi alţii, răcituri fac şi alţii, sarmalele vin de la turci, alături de chiftele (americanii le spun meatballs), ciorba de burtă e făcută în întreaga Europă şi nu doar, murături se pun pe tot globul etc. Să nu mai amintim faptul că mulţi români petrec Sărbătorile cu paste, fructe de mare, şaorme, pizza, hamburgeri şi alte preparate specifice. Globalizarea a învins şi aici. Chiar, oare cum e să tai caracatiţa de Ignat, apoi să o pârleşti în paie, cu lampa de benzină? Cum i-o fi şoriciul? Faţă de porc e în avantaj, că are opt membre, nu doar patru buturele!
* Ne uitam alatăieri la ştiri, la un jurnal de prânz, şi tocmai se băgase pe o bandă titlul "Veste proastă: bucatele se vor scumpi de Sărbători!". O veste proastă, gen "Iarna şi-a reintrat în drepturi" sau "Drumarii, surprinşi nepregătiţi": nu-i evident că în fiecare an se scumpesc bucatele tradiţionale tocmai când se ca
