Nu trebuie să fii mare bogătaș ca să-ți iei zilnic dejunul în străinătate. Giurgiuvenii o fac de mult: în câteva minute trec „Podul prieteniei” și prânzesc la Ruse, unde prețurile-s mai temperate și se poate plăti în lei românești. Echipa de fotbal Astra Giurgiu, care, de fapt, vine în orașul dunărean doar ca să-și joace meciurile, se cazează de fiecare dată peste fluviu, la Ruse, fiindcă-s și hotelurile mai bune, și tarifele mai mici. Relația transfrontalieră astfel înfiripată, patentată de mult și-n Banat, sugerează cam cum poate arăta viața într-o Uniune Europeană bine dospită și coaptă: dacă nu găsești tutun de pipă la Lugoj, tragi mintenaș o fugă la Amsterdam. Cumperi, dacă ai chef și poți, Pădurea Neagră cu izvoarele Dunării cu tot și faci baie la Cap Sunion în caz că-i prea rece marea la Varna.

Aflându-mă într-o astfel de relativă străinătate, ca invitat la „Zilele culturii române în Bulgaria”, am avut prilejul să admir ceea ce-i greu de văzut în România: Expoziția „Regina Maria”, oferită elegantului Teatru din Ruse de Muzeul Palatului Cotroceni. Fără urmă de îndoială și făr-de resentimente privind istoria și statutul Balcicului, vecinii noștri din sud n-au șovăit să găzduiască frumoasa expoziție care, într-un fel, evocă cei 27 de ani de stăpânire românească – nu discutăm aici dacă legitimă sau nu. Programul manifestărilor bulgaro-române a cuprins și rituala Conferință de presă, la care singurii ce au lipsit au fost… ziariștii (se pare că tocmai avusese loc un strașnic accident rutier, așa că interesul pentru cultură și bună vecinătate a trecut în plan secund).

Dar adevăratul eveniment al acelei zile l-a constituit televizarea pachetului de previziuni ale Babei Vanga, celebra clarvăzătoare, care, între altele, a prezis cu destulă exactitate catastrofa de la Fukushima. În Bulgaria, Baba Vanga are statut de adevărată instituție, deținând prestigiu