S-au împlinit 95 de ani de la Marea Unire, numai că cel mai important eveniment istoric a fost „rupt” de făuritorii lui. Unirea a fost sărbătorită cu depuneri de coroane, fanfară, spectacole, ciolan şi fasole, dar aproape nimeni nu şi-a amintit de mormintele celor care, în urmă cu 95 de ani, au plecat spre Alba Iulia. Despre cei mai mulţi dintre delegaţii Maramureşului la Alba Iulia nu se mai ştie nimic. Unii zac sub cruci ruginite, fără nume, alţii nu au nici măcar morminte. GAZETA de Maramureş a încercat să afle ce s-a întâmplat cu memoria făuritorilor Marii Uniri şi pregăteşte o iniţiativă prin care să fie descoperite şi puse în valoare mormintele tuturor delegaţilor Maramureşului la Marea Unire.

1 decembrie 2013. Depuneri de coroane, discursuri şi un patriotism apatic cu care mulţimea îşi maschează nerăbdarea de a trece la punctul doi din program: concerte şi mâncare. Toată lumea ştie că Marea Unire e „visul de veacuri al Neamului românesc”, „cel mai important eveniment din istoria noastră naţională”, dar, anii de propagandă comunistă au reuşit să despartă Marea Unire de făuritorii ei. Delegaţii Maramureşului la Marea Unire au devenit, în memoria colectivă un fel de eroi necunoscuţi, deşi, nici un secol nu ne desparte încă de acel moment şi, deşi, biografia lor ar putea fi uşor reconstituită din documentele istorice.

În mod normal, într-o ţară care îşi cunoaşte şi cinsteşte istoria, de 1 Decembrie s-ar fi depus coroane la mormintele delegaţilor la Marea Unire, având în vedere că, unele comune, ca şi Săpânţa, au avut nu mai puţin de 5 „făuritori de Unire”.

Numai că nimeni nu mai vorbeşte despre eroii locali ai Unirii. Iar memoria lor se şterge incert, ca şi scrisul de pe crucile ruginite din cimitire, sub care, puţini ştiu că se odihneşte un om care a văzut Marea Unire „pe viu”.

Profesor Traian Rus din