Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate nu poate sa fie mai mic de 6% din PIB, prevede o initiativa legislativa adoptata tacit, marti, 17 decembrie, de Senat.
Potrivit proiectului, care va fi transmis Camerei Deputatilor in forma initiatorului, asigurarea plafonului minim al sumelor fondului se va face prin subventii de la bugetul de stat, "suficiente pentru a garanta faptul ca acest fond reprezinta cel putin sase la suta din produsul intern brut".
Potrivit prevederilor legale in vigoare, respectiv Legea privind reforma in domeniul sanatatii, constituirea fondului se face, in prezent, din contributia pentru asigurari sociale de sanatate, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi, exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate, potrivit legii.
Initiatorii sustin, in expunerea de motive, ca reforma in acest domeniu nu si-a atins inca obiectivul principal – finantarea adecvata a sistemului medical si capacitatea sa de a oferi servicii de calitate in conditii optime.
Ei sustin ca subfinantarea a devenit principala problema a sistemului medical romanesc, care produce "neajunsuri in cascada" - salarii mici, plecarea din sistem, in privat sau in afara tarii, lipsa dotarilor si a spatiilor spitalicesti adecvate, servicii de calitate slaba, inchiderea unor spitale, coruptie.
Semnatarii proiectului mentioneaza, citand statistici Eurostat, ca Ungaria aloca sanatatii 7,6% din PIB, Cehia - 7,2%, Slovenia – 8,6%, iar Slovacia – 8,4%. Intr-o sedinta anterioara, Comisia pentru sanatate, sesizata in fond, propusese plenului un raport de admitere fara amendamente, dar senatorii au decis retrimiterea la comisie
