Specialiştii Secţiei Istorie-Arheologie au adus în faţa publicului craiovean expoziţia „Rarităţi din colecţia Muzeului Olteniei“.
Cei care vor trece pragul muzeului vor avea ocazia să descopere piese ce ţin de evoluţia armamentului antic şi medieval din Asia şi Europa de Est, carte veche românească şi străină, ceramică greacă antică, podoabe şi arme dacice, statuete, ceramică şi podoabe romane, vase de lemn şi lut neolitice (unicate naţionale), podoabe de epocă medievală şi modernă. Fiecare vitrină are o povestei şi fiecare piesă are o întreagă istorie. Nu are cum să nu-ţi atragă privirea Tetraevangheliarul bizantin, sabia haiducului Iancu Jianu, inelul sigilar al Banului Manta, din secolul al XVI-lea, crucea relicvar ce a aparţinut lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, călimara de brâu a boierului Nicolae Glogoveanu, harta Valahiei din anul 1718, ceasurile de aur aparţinând lui Alexandru şi Aristiei Aman, dar şi ceasul lui Gheorghe Chiţu, care au cucerit şi publicul bucureştean atunci când au fost expuse la Muzeul Naţional din Bucureşti, precum şi tocul de scris cu care marele diplomat Nicolae Titulescu a semnat Tratatul de la Trianon pe 4 iunie 1920.
Interesante sunt şi vasele neolitice. „Unul are o vechime de 8.000 de ani şi este realizat dintr-un lemn. E singurul vas din lemn din România care se păstrează intact. Lângă el se află vasul de la Cârcea, datat 5600-5800 î.Hr., este singurul vas ceramic care se păstrează şi el integral. Craniul de Homo Sapiens expus este al doilea craniu ca vechime din Europa, datat 30.000 - 29.000 î.Hr. El a aparţinut unei femei de 40-45 de ani, care a fost ucisă de un urs spelaeus şi apoi târâtă într-o peşteră, unde a fost devorată. Astfel nu s-a mai păstrat decât craniul. Demn de menţionat este şi tezaurul de la Dudaşul Schelei, judeţul Mehedinţi, un tezaur celebru. El reprezintă o parte din vistieria Ţării