Între timp, în Piaţa Independenţei de la Kiev, oamenii se adună pentru a cere orientarea ţării lor către Europa.
Ucraina este, din punct de vedere economic, într-o situaţie extrem de dificilă. Expertii internaţionali spun că fără a obţine noi împrumuturi nu va putea să evite o criză economică de proporţii. Dupa decizia de a nu semna acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Kievul trebuie să obţină banii necesari supravieţuirii acestei ierni, de la Moscova. Nu este însă foarte sigur că acest lucru se va întâmpla, ştiind că, nu de puţine ori, promisiunile financiare ale Moscovei nu au mai fost transformate şi în sumele promise.
Primele declaratii facute de preşedintele Vladimir Putin la intilnirea sa cu liderul de la Kiev, Viktor Ianukovici, par sa arate că Moscova este dispusa sa accepte să acorde un tratament preferenţial Ucrainei pentru gazele naturale şi să ii dea si bani cu imprumut, dar vrea in schimb întarirea relatiilor nu numai in domeniul economic, dar si in cel militar si politic.
x Astfel, Putin a promis un preţ la gaze de 268, 5 dolari pe mia de metri cubi – fata de 400 de dolari cit plateste acum Ucraina, si sa investeasca 15 miliarde de dolari in titluri de stat.
Cu ironie, Putin a precizat si ca nu s-a discutat astazi despre aderarea Ucrainei la Uniunea Vamala dominata de Rusia:
„Vreau sa linistesc pe toata lumea – astazi nu am discutat despre admiterea Ucrainei in Uniunea Vamala.”
Dar toate actele semnate sau propuse spre semnare arata tocmai aceasta intarire a relatiei pe toate planurile dintre Kievul oficial si Moscova, cum de atfel a declarat liderul de la Kiev:
„Intilnirea de astazi a confirmat ca interacţiunea dintre Ucraina si Rusia se afla pe o baza solidă şi are şanse bune de dezvoltare in viitor. Negocierile noaste au culminat cu semnarea unor acordu
