* Federaţia Pro-Agro: "Actuala formă de organizare a fondurilor mutuale nu reprezintă interesele agricultorilor"
* Deputaţii: "Decât nimic, mai bine astfel de fonduri"
* LAPAR nu va mai înfiinţa niciun fond mutual agricol
Deputaţii au dat, ieri, vot favorabil proiectului privind înfiinţarea fondurilor mutuale agricole. Votul parlamentarilor însă nu mulţumeşte organizaţiile din sector, catalogând proiectul ca pe o "bătaie de joc". Legea privind fondul mutual pentru gestiunea riscurilor agricole s-a aflat timp de mai bine de o lună la Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, deoarece forul decizional nu putea ajunge la un consens în ceea ce priveşte funcţionarea şi organizarea acestui organism.
Principalele puncte de divergenţă au inclus: numărul fondurilor care pot fi înfiinţate, aderarea obligatorie sau facultativă pentru fermieri, reprezentativitatea în toate sectoarele sau cine ar trebui să îl administreze.
Forma legii privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură, votată ieri în Parlament, reflectă interesele clientelei politice şi nu pe cele ale agricultorilor, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit surselor parlamentare, legea a trecut fără prea multe abţineri şi voturi împotrivă.
Conform formei aprobate, pot fi organizate până la patru fonduri mutuale, acestea fiind organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică. Mai exact, fermierii care exploatează peste 20% din suprafaţa agricolă a României sau echivalent în UVM (unitate vită mare)/ha al animalelor deţinute pot înfiinţa un astfel de fond. Această prevedere este contrară atât dorinţelor Ministerului Agriculturii (MADR), ca
