La sfârșitul săptămânii trecute, Avocatul Poporului, o simplă anexă PSD aflată practic în șomaj instituțional, de facto, în ultimele 18 luni, s-a trezit brusc la viață și s-a hotărât să facă investigații la Pungești. E un semn clar că Victor Ponta, care își exprimase public iritarea față de criticile occidentale prilejuite de modificările aduse Codului Penal și de o preconizată lege de amnistie, s-a hotărât să treacă de la declarații la fapte. Primul ministru s-a gândit să le spună astfel americanilor de la Chevron că criticile ambasadei SUA costă. E tipul de represalii economice la care recurge adesea Beijingul ca răspuns la declarații sau gesturi politice occidentale, precum întâlniri formale cu Dalai Lama, pe care le consideră ostile. Numai că România nu e China. Aici miza economică e până la urmă minoră, iar un astfel de comportament riscă să aducă în final mai multe ponoase decât foloase nu doar actualei puteri, ci și României în ansamblu.
E o schimbare de atitudine importantă. Și în vara anului 2012, și după aceea, Victor Ponta a preferat să pună accentul pe dezinformările opoziției, cu Monica Macovei în rolul negativ principal, mai degrabă decât să atace direct Bruxellesul, Washingtonul sau principalele cancelarii europene. Din acest punct de vedere, mult mai vehement a fost la acea vreme Crin Antonescu. Acum rolurile s-au schimbat, chiar dacă premierul nu a abandonat eforturile internaționale de PR, o dovadă fiind deplasarea la Johannesburg, a cărei miză principală a fost scurta întâlnire cu Obama, mijlocită de Tony Blair.
Asta nu înseamnă însă că vechile rețete de comunicare care acuză distorsiunile din presă și interpretările greșite au fost abandonate. Diversioniști abili, precum Eugen Nicolicea (al cărui premiu pentru asta, dar și pentru ceea ce va face în fruntea „Comisiei Călărași“ pare să fie un loc eligibi
