Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) nu i se poate atribui un risc similar cu cel asociat unei instituţii de credit, având în vedere diferenţele privitoare la cadrele de reglementare prudenţială care guvernează activitatea celor două instituţii, se arată într-un răspuns transmis de Banca Naţională a României (BNR) deputatului Andreea Paul. Cerinţele prudenţiale aplicabile băncilor sunt foarte stricte comparativ cu cele aplicabile fondurilor de garantare, explică Banca Centrală.

Deputatul PDL transmisese, pe 12 noiembrie, o solicitare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, referitoare la garanţiile acordate de FNGCIMM, care sunt supuse unui alt regim decât garanţiile emise de EximBank. Andreea Paul întreba de ce este necesară menţinerea nivelului de provizionare a creditelor acordate de băncile comerciale şi garantate de Fond şi de ce acestora nu li se aplică un regim similar celor ale băncii de stat. Domnia sa argumenta că acest lucru ar permite o scădere substanţială a dobânzilor finanţărilor acordate.

Andreea Paul nota: "Garanţiile oferite de FNGCIMM reprezintă cele mai lichide garanţii pe care băncile finanţatoare le pot obţine, acestea fiind acordate din fonduri puse la dispoziţie de statul român. Mediul de afaceri a resmiţit puternic efectele negative ale crizei economice: numărul de operatori activi de pe piaţă s-a redus, condiţiile de creditare s-au înăsprit, iar accesul IMM-urilor la creditare şi garantare a fost limitat. BNR obligă băncile comerciale ca pentru creditele acordate şi garantate de FNGCIMM să constituie provizioane, generând astfel costuri suplimentare care împiedică băncile să reia creditarea la un nivel adecvat".

Domnia sa continua: "Reamintesc că, în majoritatea ţărilor membre UE, o măsură de relansare rapidă a creditării a fost folosirea instrumentelor de garantare din