În sistemul Noului Cod Civil noțiunea de profesionist a primit o conotație juridică explicită, ea incluzând categoriile comercianților, întreprinzătorilor, operatorilor economici și a oricăror persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale
Caracterul complex pe care îl poate dobândi activitatea profesioniștilor face ca aceasta să nu mai poată fi exercitată în mod individual, persoanele menționate fiind nevoite să se organizeze în diferite forme asociative, care să le permită atragerea și canalizarea resurselor materiale și umane necesare. Pornind de la această premisă, legiuitorul a creat instituția societății, reglementând mai multe tipuri de societăți, profesioniștii urmând să aleagă dintre ele acea formă societară care se potrivește cel mai bine naturii și scopului activității pe care urmează să o desfășoare.
În funcție de aptitudinea lor de a deveni subiect de drept distinct de persoana asociaților, societățile pot fi cu sau fără personalitate juridică. Formele asociative lipsite de personalitate, cunoscute de dreptul român, sunt societatea simplă și asocierea în participație, ambele fiind reglementate de Codul civil din 2011. Interesul profesioniștilor în constituirea unor astfel de societăți rezidă în simplitatea și rapiditatea creării lor, datorită faptului că ele își păstrează un caracter preponderent contractual.
Formalităţi simplificate
Regimul fiscal al societăților în discuție, astfel cum este reglementat de legislația în materie, are ca premise atât lipsa personalității lor juridice, cât și relativa simplitate a formalităților de constituire.
În mod normal, lipsa personalității juridice ar trebui să determine imposibilitatea acestor entități de a fi părți în cadrul raporturilor juridice fiscale, respectiv de a avea drepturi și de a-și asuma obligații legate de plata diferitelor impozite. Cu toat