La doi ani şi jumătate de la inaugurarea celui mai mare stadion din ţară, Arena Naţională, recepţia în sine a lucrării se tot amână. Mai mult, acest edificiu cu care România se mândreşte nu dispune de un specialist care să se ocupe de administrarea punctului termic.

Construcţia arenei al cărei proprietar este Primăria Capitalei a fost finalizată în 2011, având un cost total de aproximativ 234 milioane de euro. Asemuită de Sorin Oprescu cu Arena "Commerzbank", din Frankfurt, "bijuteria" ridicată de Max Bogl pe locul fostului “23 August” reprezintă pilonul principal pe care guvernul s-a axat atunci când a propus Bucureştiul ca loc de găzduire a unor meciuri la CE 2020. "Pentru imaginea României şi a fotbalului românesc, este o decizie extraordinară. La acest parcurs vor participa aproximativ 15 ministere. După o analiză pe care am făcut-o, România are şanse reale dacă ştie să-şi facă lecţiile", a declarat, mai deunăzi, preşedintele FRF, Mircea Sandu, mândru nevoie mare de această veste. Le zice bine “Naşu`", dar ştie oare, onor domnia-sa, că arena despre care se vorbeşte nu dispune de un simplu fochist care să gestioneze instalaţia termică, mai ales acum, pe timp de iarnă? Unul dintre angajaţii stadionului ne-a declarat, lesne de înţeles că sub protecţia anonimatului ca să nu rămână fără pâine în prag de Sărbători, că "există un contract de mentenanţă, încheiat cu o firmă pe bani frumoşi, dar nu vine niciun specialist care să se ocupe de punctul termic. Sunt ditamai cazanele, centrale termice, tot felul de instalaţii de încălzire şi, conform normativului în vigoare, ar trebui să fie în permanenţă cel puţin un om aici pentru a răspunde de toate acestea. Dar, stupoare, nu e nimeni! De-asta se sparg ţevile una câte una. Păi, acum câteva luni s-au spart două ţevi de încălzire a gazonului când s-a înlocuit covorul de iarbă. Le-au agăţat cu un u