În august 2011 Kievul plătea 350 de dolari pe mia de metri cubi, în noiembrie 2011 - 400 de dolari, iar în ianuarie 2013, 430 de dolari pe mia de metri cubi.
Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici a mers astăzi la Moscova cu speranța că va primi ajutoare economice rusești în schimbul suspendării procesului de integrare europeană. La orele dimineții se aștepta ca Ucraina să primească de la Kremlin un credit și gaze naturale la preț scăzut. Cât de folositoare vor fi aceste daruri? Vor ajunge ele cu adevărat la ucraineni? Într-o relatare tradusă de Mircea Țicudean corespondentul Europei Libere, Charles Recknagel, trece în revistă mai multe promisiuni de ajutor rusesc care nu s-au materializat niciodată.
Rusia și Ucraina
Ucraina are ea însăși experiență cu promisiuni rusești de ajutor niciodată materializate. În 2010 Moscova a promis gaze mai ieftine cu 30% în schimbul prelungirii contractului de închiriere a bazei navale de la Sevastopol cu cel puțin 25 de ani.
Așa-numitul „acord de la Harkov” a fost ratificat de cele două parlamente, dar Moscova a semnalat destul de repede că nu-l va respecta. Vladimir Putin, pe atunci premier, a spus la numai câteva zile după semnarea înțelegerii că „nicio bază militară nu merită atâția bani”.
Rusia a scumpit de atunci de câteva ori gazele livrate Ucrainei. În august 2011 Kievul plătea 350 de dolari pe mia de metri cubi, în noiembrie 2011 - 400 de dolari, iar în ianuarie 2013 prețul ajunsese la 430 de dolari pe mia de metri cubi.
Cu toate acestea, Rusia insistă că, fără acordul de la Harkov, prețul gazelor pentru ucraineni ar fi fost și mai mare.
Rusia și Serbia
Rusia a încercat să adâncească legăturile economice cu aliatul ei tradițional din Balcani, Serbia, mai ales în sectorul energetic, folosind ajutoarele și investițiile pentru
