Lacunele sistemului sanitar îi transformă pe medicii de familie în victime, acestora imputându-li-se mai multe lucruri de care nu sunt vinovaţi. Medicii sunt nemulţumiţi din cauza legislaţiei ambigue aflate în vigoare, care îi trage la răspundere în cazuri precum: Legea 700, reţete eliberate către pacienţi internaţi sau aparent internaţi, reţetele oncologice sau problemele legate de sistemul informatic al Casei de Asigurări.
Pensionarii, care până acum dădeau medicului de familie cuponul de pensie şi o declaraţie pe propria răspundere că nu au alte venituri, ar putea fi obligaţi să vină cu declaraţie de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru ca medicul de familie să fie convins că aceştia nu au venituri mai mari de 700 de lei. Doar aşa, medicul ar putea elibera reţete cu compensare de 90% pentru medicamentele din lista B, care, în mod obişnuit, pentru pensionarii cu venituri de peste 700 de lei, se compensează 50%.
De cele mai multe ori, pacienţii nu îşi spun veniturile, primesc reţete cu compensare de 90% de la medicul de familie, iar acesta din urmă este tras la răspundere şi i se cer bani. „Mai mult decât atât, medicul de familie este tras la răspundere pentru problemele care apar în sistemul informatic (SIUI) al Casei de Asigurări de Sănătate, pe care s-a cheltuit o sumă exorbitantă. Personal, m-am confruntat cu un caz al unei paciente pensionare, care avea un venit de sub 700 de lei, dar care în SIUI apărea ca fiind angajată. Dacă i-aş fi dat o reţetă, Casa de Asigurări de Sănătate mi-ar fi imputat-o mie, ca medic. Am trimis-o pe femeie la CAS, să îi emită o adeverinţă pe propria răspundere că este pensionară, pe care, evident, nu a primit-o. În astfel de situaţii, Casa de Asigurări de Sănătate ar trebui să îşi asume categoriile de asiguraţi“, ne-a declarat dr. Adrian Dărăbanţiu, preşedintele Patronatului Medicilor de Fa
