O uşoară confuzie pare să fi cuprins numărul din noiembrie 2013 al revistei Politici de sănătate: nu orice politician din sănătate face sau înţelege politici de sănătate (ba chiar dimpotrivă, am spune), or, în paginile publicaţiei găsim o inflaţie de politicieni, mai mult sau mai puţin cunoscuţi, mai mult sau mai puţin influenţi, majoritar însă lipsiţi de pregătire formală în domeniul politicilor de sănătate: Petru Constantin Luhan, Dacian Cioloş, Ion Luchian, Valeriu Todiraşcu ş.a. Nu vom insista asupra acestora însă, deoarece mai bine semnalăm un articol semnat de profesorul Marek Glezerman, din Israel, despre diferenţele de abordare între s Publicitate ănătatea bărbatului şi sănătatea femeii. Sigur că titlul ales („Gender and sex-specific medicine – o provocare pentru România“) nu este cel mai inspirat, deoarece ţara noastră nu este provocată în mod special, pe această temă; titlul ar fi fost la fel de inexact şi dacă înlocuiam „România“ cu „SUA“ ori cu alt stat de pe glob. Altfel, conceptul este unul cât se poate de valabil, chiar dacă a spune că el a fost lansat „în premieră pentru ţara noastră“ la conferinţa „Sănătatea femeii“ (organizată de revistă în noiembrie 2013) este o exagerare. Măcar pentru faptul că toate studiile clinice, fără excepţie, discriminează între cele două sexe şi calculează efectele terapeutice pentru fiecare sex în parte. Şi asta cam de când se efectuează studii clinice. Este însă lăudabilă invitarea profesorului din Tel Aviv, preşedintele Societăţii Internaţionale pentru Medicina specifică fiecărui sex şi preşedinte al societăţii israeliene de profil, iar domeniul poate căpăta o mai consistentă abordare formală şi în mediul academic medical românesc. Revenind la sumarul revistei, mai semnalăm apariţia unor „briefinguri“ (atenţie, totuşi, la sensurile cu care termenul a fost preluat în limba română, care nu îl includ şi pe cel al verbului„