Imaginea României pe harta mondială a competitivităţii este destul de sumbră potrivit rezultatelor ultimelor evaluări comparative, atât în ceea ce priveşte competitivitatea, cât şi inovarea, se arată într-un studiu al Fundaţiei Post-Privatizare. Cu toate că şi-a ameliorat uşor indicele general de competivitate calculat în 2013 faţă de anul anterior, ţara noastră rămâne în eşalonul economiilor puţin competitive la nivel internaţional.

"Studiul nostru propune o analiză a situaţiei României, alături de modele de bună practică din spaţiul european, cu scopul de a fi un punct de referinţă comparativ în domeniul competitivităţii. Momentan, ocupând locul 76 din 148 de ţări incluse în indexul competivităţii globale, ne aflăm în urma unor state precum Croaţia şi Botswana. Poziţionarea denotă o economie care nu pune accent pe inovare şi pe gradul de sofisticare al afacerilor", a declarat Péter Barta, CEO FPP. De asemenea, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare. Competitivitatea economiei româneşti se sprijină, din păcate, mai mult pe o piaţă largă de consumatori (locul 46 din lume) şi un mediu macroeconomic destul de favorabil (locul 47 pe plan mondial), în timp ce eficienţa producţiei de bunuri din piaţă rămâne între cele mai scăzute din lume (locul 117), iar instituţiile statului român sunt, de asemenea, de foarte slabă calitate (locul 114). Mai mulţi factori contribuie la ineficienţa pieţei şi a pieţei muncii din România. Între aceştia, instituţiile şi infrastructura, nivelul precar al sănătăţii şi educaţiei primare, dar şi nivelul nesatisfăcător în inovare şi gradul foarte redus de sofisticare a afacerilor.

Acestea influenţează în mod negativ performanţa economică a întreprinderilor româneşti, chiar dacă ne situăm deasupra mediei mondiale în ceea ce priveşte cadrul macroeconomic, al disponibilului de tehnologie şi al educaţi