- Social - nr. 247 / 18 Decembrie, 2013 Cunosc doua variante monolog ale acestui text, care se imparte la noua femei foarte diferite, in varianta lui Horatiu Mihaiu de la TarguMures. Cea mai frumoasa este Georgiana Ghergu, pe care scenograful arhitect o si plaseaza in centrul scenei, ca si cum ea ar fi personajul principal, desi celelalte vorbesc...in tonalitati diferite si unele complet neconvingatoare. Erika Domokos in continuare este distribuita in roluri de alcoolica, s-a creat deja un cliseu ca si cum aceasta imagine o reprezinta ...in realitate. Cea mai buna din spectacol, in mod surprinzator, este Elena Purea, pe care o avantajeaza si logica discursului telefonic, si talentul, dar si prezenta in genul Maiei Morgenstern. Coregrafia Malinei Andrei este de exceptie si "salveaza” de fapt spectacolul, de o scenografie colorata cu bun gust, alcatuita de cel care semneaza si regia (inexistenta, de data aceasta) si foarte buna ilustratie muzicala. Costumele insa unele par de-a dreptul...de la second hand. Textul este bun, dar nu stiu ce legatura are faptul ca Horatiu Mihaiu a precizat la conferinta de presa ca autorul era homosexual (Pe cine intereseaza? Un astfel de amanunt poate sa strice imaginea unui intreg spectacol) si ca, de fapt, era dedicat iubitului. Atunci de ce a distribuit noua femei si un singur barbat, Csaba Ciugulitu, care se misca foarte bine, dar e departe de a intruchipa barbatul fatal, potrivindu-se mai degraba rolului Don Quijote, pe care, daca bine am inteles, vrea sa-l monteze Mihai Maniutiu? Mihaela Mihai este in continuare o aparitie de gen Judy Garland, cu o ingenuitate de …fetita, dar Raisa Ane este dezavantajata de faptul ca e distribuita obsesiv, in ipostaza stripteuzei, fiindca, de asemenea, nu e deloc genul femeii fatale. Bianca Farcas are o aparitie interesanta, culoarea parului blond deschis avantajand-o. Gabriela Bacali joaca o femei