Şase manuscrise de factură medievală, adevărate capodopere ale artei caligrafierii şi miniaturii, pe pergament şi hârtie cu filigran, vor putea fi admirate, începând din 19 decembrie, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

Patru manuscrise ale Muzeului Naţional de Istorie a României şi două ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vor face obiectul expoziţiei intitulată „Comori ale timpului. Capodopere miniate de factură medievală din patrimoniul MNIR şi al MJIAP“.

Manuscrisele expuse reprezintă tot atâtea şcoli de cultură din spaţiul românesc intra şi extra carpatic şi totodată adevărate opere de gen, cu caracter liturgic sau juridic. Eforturile iscusiţilor călugări şi dieci de cancelarie, autorii celor patru Tetraevanghele, al Apostolului, dar şi al artistului codex-ului sunt încununate peste secole de grija deosebită acordată acestor capodopere de către specialiştii din muzee.

Scurtă istorie a caligrafiei şi miniaturii

Cele mai vechi manuscrise de provenienţă românească, au fost scrise în limba slavonă, de redacţie românească sau alte redacţii slavone ale timpului, fiind totodată şi limba oficială a cancelariilor feudale şi a cultului creştin ortodox din Ţările Române extracarpatice (Ţara Românească şi Moldova).

Scrise pe file de pergament, pe una sau pe două coloane, cu slove semiunciale mărunte, mijlocii sau mari, derivate din literele capitale romane, manuscrisele slavone din secolele XV-XVI conţin în exclusivitate texte liturgice necesare oficierii cultului religios precum: tetraevanghele, mineie, psaltiri, apostoli, octoihuri, tipicoane etc. Acestea erau copiate după prototipuri de mare circulaţie în aria slavo-bizantină a ortodoxismului.

Caligrafierea lor trebuie localizată, în special în Ţara Românească şi în Moldova, sporadic în Transilvania, fiind în raport direct cu procesul de organizare a b