Muzeul ASTRA readuce în atenţia sibienilor ritualul specific Sărbătorii Ignatului.
„În popor, în data de 20 decembrie se celebrează Ignatul Porcilor, o sărbătoare păgână, închinată se pare, unui zeu solar, asimilată apoi religiei creştine prin integrarea în calendarul ortodox, pe data de 20 decembrie a Sfântului Ignaţie Teoforul, episcop de Antiohia, care dintr-un asasin, prin convertire la credinţă, devine sfânt. Conform superstiţiilor perpetuate în popor, persoanele care lucrau in aceasta zi, erau pedepsite de Inătoare, o femeie bătrâna, lacomă si urâta, patrona zilei. Mai ales femeile însărcinate, respectau cu stricteţe interdicţia, de teama de a nu naşte copii cu infirmităţi. Se considera că sângele scurs la sacrificiul porcului avea menirea de a purifica înainte de Crăciun nelegiuirile oamenilor. Celor miloşi însă nu li se permitea să asiste, existând credinţa că porcul va muri greu şi carnea sa nu va mai fi bună”, spun reprezentanţii muzeului.
Muzeul ASTRA readuce în atenţia sibienilor ritualul specific Sărbătorii Ignatului.
„În popor, în data de 20 decembrie se celebrează Ignatul Porcilor, o sărbătoare păgână, închinată se pare, unui zeu solar, asimilată apoi religiei creştine prin integrarea în calendarul ortodox, pe data de 20 decembrie a Sfântului Ignaţie Teoforul, episcop de Antiohia, care dintr-un asasin, prin convertire la credinţă, devine sfânt. Conform superstiţiilor perpetuate în popor, persoanele care lucrau in aceasta zi, erau pedepsite de Inătoare, o femeie bătrâna, lacomă si urâta, patrona zilei. Mai ales femeile însărcinate, respectau cu stricteţe interdicţia, de teama de a nu naşte copii cu infirmităţi. Se considera că sângele scurs la sacrificiul porcului avea menirea de a purifica înainte de Crăciun nelegiuirile oamenilor. Celor miloşi însă nu li se permitea să asiste, existând credinţa că porcul va muri greu şi carnea
