Una dintre cele mai importante personalităţi ale lumii creştine din primele secole este Sfântul Vasile cel Mare. Acesta este sărbătorit în Biserica Ortodoxă Română de două ori în luna ianuarie: pe 1, chiar în prima zi a noului an, și pe 30, alături de Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Grigorie Teologul. Numele Vasile, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, care, la rândul lui, stă în legătură cu basileos ,,rege”, ,,împărat”, ,,bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. La noi e curentă forma Vasile (la vechiul Vasilie pare să fi renunțat chiar și conservatoarea limbă bisericească), cu prescurtarea populară Sile. Feminine ca Vasila sau Vasîlca se întâlnesc destul de rar, fiind întâlnit grațiosul Vasilica. Diminutivele mai frecvente sunt și Sică/Sica.
Crescut într-o familie de sfinți
S-a născut pe la 330 dintr-o familie evlavioasă, în Cezareea Capadociei. Mama sa se numea Emilia, iar tatăl său era retorul Vasile. Bunica după tată era Macrina cea Bătrână, fosta ucenică a Sfântului Grigorie Taumaturgul. El era unul din cei 10 frați, dintre care trei au fost aleși episcopi: Vasile, Grigorie de Nyssa și Petru de Sevasta.
Drumul școlii și al Bisericii
Sfântul Vasile și-a făcut educația întâi în familie, cu tatăl său și cu sora sa, Macrina, apoi în școlile din Cezareea Capadociei. Și-a urmat studiile la Constantinopol și, în fine, la Atena, unde îl cunoaște pe Sfântul Grigorie Teologul. Viața lor studențească este un model pentru teologii de totdeauna. Se spune că aceștia cunoșteau doar două drumuri: cel al școlii și cel al Bisericii. A avut profesori de renume: pe Libaniu, Proheresiu și Himeriu. Se remarcă prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică.
Sfântul Vasile cel Mare - dascăl al monahismului
În 355 revine în Capadocia unde profesează pentru puțin timp reto