Muzeul Farmaciei din Cluj păstrează una dintre cele mai impresionante colecţii de recipiente, ustensile, dar şi de reţete de pomezi, alifii ori tincturi, din categoria celor care erau folosite pe vremea lui Mihai Viteazu. Toate aceste lucruri demonstrează că producţia de cosmetice are o îndelungată tradiţie în Transilvania, chiar dacă multe dintre ele erau bazate pe ingrediente precum praful de mumie ori aurul.

În perioada modernă, cosmeticele din Transilvania erau folosite de aristocratele care străluceau la curţile din Viena şi din Praga. Industria cosmeticelor a luat avânt de mai mult de un secol, iar companiile din Transilvania au început să vândă aceste cosmetice şi peste graniţă, a concurenţă cu producătorii din Franţa, Italia sau Austria. Tendinţa a continuat şi în timpul regimului comunist, chiar dacă fabricile au fost naţionalizate. În acea perioadă, motorul creşterii vânzărilor de produse cosmetice era reprezentat de produsele care conţineau formula Gerovitalului, descoperită de marele savant român, Ana Aslan.

Industria de profil s-a confruntat cu mari probleme după anul 1989, când companiile româneşti au pierdut pieţele tradiţionale, precum Rusia ori Polonia, iar pe piaţa internă s-au trezit concurate de producătorii occidentali, care aveau o strategie de marketing şi de vânzări mult mai bine pusă la punct. În primii ani de tranziţie, multe dintre companii au ajuns să dea faliment. Însă au existat şi companii care au rezistat, iar în ultimii ani au apărut şi jucători noi.

Gerovitalul, marca Clujului

Cel mai puternic brand de cosmetice din România este reprezentat, indiscutabil, de Gerovital. În prezent, toate drepturile asupra brandului cosmetic sunt deţinute de compania Farmec SA din Cluj, care a devenit şi cel mai important producător roman de cosmetice din această regiune a Europei. După o serie de investiţi consistente, realiza