Mi-a scris un ziarist din Germania pe care l-am cunoscut cu ani in urma in SUA. Asa, din senin, dupa o pauza de vreo zece ani (ma avea in continuare pe lista de contacte din timpul evenimentului din America). Cu surprindere am constatat ca il interesau in mare masura urmatoarele: cat de stabila va fi Romania, in opinia mea, daca in Ucraina apar evenimente decisive si tendinte centrifuge de separare a unei parti din teritoriu?
Intrevad in aceasta situatie o posibila unire a Republicii Moldova cu Romania, ca parte a unui scenariu de extindere a influentei UE in Est?
In situatia in care s-ar putea intampla asa ceva, ce efecte ar putea genera socul absorbtiei unei populatii fara o solida cultura democratica?
Nu e lipsit de importanta contextul in care apare asa brusc interesul pentru Romania din partea unor cercuri media germane. Nu a trecut mult timp de cand presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, s-a razgandit si nu a mai semnat un important acord cu UE. Ceea ce s-a intamplat acolo stie toata lumea: manifestatii gigant si o instabilitate din ce in ce mai accentuata. Din aceasta perspectiva, prima intrebare a jurnalistului nu mi se pare fara sens. La urma urmei suntem cei care avem de tinut in siguranta granita de est a Uniunii si evenimentele de la Kiev pot genera temeri si preocupari.
A doua intrebare trimite insa la un scenariu ce multora le-ar putea parea fictiune dar nu prea e in firea nemtilor sa trateze subiecte neserioase.Asa ca, pana sa-i raspund colegului de breasla, sunt mai interesat sa inteleg eu ce mecanisme mai putin cunoscute genereaza astfel de preocupari.
Am vazut cu totii ca oficialii romani incep sa faca vizite dese la Chisinau. L-am vazut pe Basescu vorbind la TVdespre unire, intr-un anumit context. Acum niste nemti se intereseaza de o chestiune care ar putea pune la un moment dat si sub o anumita forma niste gran
