Rusia alocă de şase-opt ori mai puţini bani transplanturilor de celule stem faţă de ţările occidentale. În plus, Rusia nu deţine un registru al donatorilor de celule stem, motiv din care bolnavii de leucemie sunt obligaţi să plătească sume exorbitante pentru a obţine un transplant printr-un donator din registrele altor ţări.
Oricine l-a citit pe Cehov, pe Gogol sau alţi scriitori ruşi precum satiricul Saltîkov-Şcedrin ştie că a trăi în Rusia înseamnă a fi martorul unor paradoxuri. Rusia are în prezent cei mai mulţi miliardari din lume (110), după Statele Unite (442) şi China (122), Putin a fost numit recent cea mai puternică personalitate din lume de revistaForbes, iar Rusia nu duce lipsă de un sistem de sănătate. În aceste condiţii, organizaţia caritabilă Advita Fund (care ajută bolnavii de leucemie să obţină transplante), se întreabă într-un articol din „Huffington Post”de ce locuitorii unei naţiuni bogate şi puternice, care au acces la îngrijiri medicale gratuite, au totuşi nevoie de ajutor?
Rusia alocă doar 25.000 de dolari pentru un transplant de celule stem, mult mai puţin faţă de 150.000-200.000 de dolari cât plătesc ţările occidentale şi mult sub costurile reale ale acestei intervenţii care sunt cel puţin 100.000 de dolari. Cei care acoperă această lipsă în Rusia sunt pacienţii şi organizaţiile caritabile, însă, atunci când pacientul nu dispune de aceşti bani este în pericol de a suferi numeroase complicaţii în urma transplantului care necesită, de asemenea, tratamente costisitoare.
În plus, Rusia nu are un registru naţional al donatorilor de celule stem, iar majoritatea donatorilor sunt identificaţi în registrele din alte ţări, costul identificării donatorilor ridicându-se la 20.000 şi 50.000 de dolari. Totuşi, sistemul de asigurări obligatorii de sănătate nu acoperă aceste cheltuieli, deoarece identificarea unui donator este considerată op
