La opt ani după ce România a semnat Convenţia Cadru pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale şi cinci ani după adoptarea acesteia în legislaţia naţională, senatorul UDMR Rozalia Biro afirmă că "problema este nepunerea prevederilor ei în practică".
Plini de prejudecăţi
De Ziua Internaţională a Minorităţilor naţionale, preşedinta Comisiei pentru drepturile omului, minorităţi şi culte din Senat a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, rezultatele unui sondaj de opinie ce ilustrează afirmaţia sa, efectuat în luna octombrie de IRES la comanda Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Potrivit acestuia, cetăţenii din România (inclusiv membri ai unor minorităţi) sunt de acord în proporţii reduse să aibă rude, prieteni sau vecini romi, maghiari, germani ori evrei, considerând că romii sunt în general "hoţi", "infractori", "leneşi", "lipsiţi de educaţie", "murdari", "mincinoşi" şi "neserioşi", că maghiarii sunt "răi", "duşmănoşi", "naţionalişti", "expansionişti", "lipsiţi de respect", evreii - "afacerişti", "inteligenţi", "şmecheri", "vicleni", "zgârciţi", iar germanii - "cinstiţi", "gospodari", "harnici", "serioşi", "disciplinaţi".
"Tindem foarte mult să privim o comunitate în mod subiectiv, adică avem prejudecăţi. Nu spun că în alte ţări nu este aşa, dar cred că important este să schimbăm lucrurile aici, iar alţii să schimbe la ei", a spus Biro, comentând rezultatele sondajului.
Drepturi nerespectate
Senatorul UDMR a dat mai multe exemple care ar ilustra nerespectarea legislaţiei privind protejarea drepturilor minorităţilor, începând cu cel de liberă folosire a limbii maghiare, referindu-se concret la Bihor şi Oradea.
"Nu o persoană am avut în audienţe care s-a plâns că la Spitalul Judeţean nu a putut să-şi folosească limba maternă. Nu există voinţă politică pentru a asigura respectarea acestui dre
