- Social - nr. 248 / 19 Decembrie, 2013 Cand, in 1990, RFG a ,,inghitit” Germania Democrata (RDG), nu s-a auzit nicio voce care sa contexte aceasta ,,anexare”, dorita de ambele subiecte de drept international: Republica Federativa a Gemaniei si Republica Democrata Germana, ambele luand nastere dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Toata Europa, si nu numai, era de acord ca existau doua state germane, locuite de aceeasi populatie de origine germanica, care vorbeau aceeasi limba, care aveau aceeasi cultura, aceleasi traditii si aceeasi istorie comuna. Nimeni nu a protestat ca, prin aceasta reunificare a Germaniei, se schimba granitele europene, consfintite prin tratatele internationale semnate tot dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Aceasta reunificare din 1990 a constituit, de fapt, idealul comun pentru care a militat poporul german. Autoritatile din cele doua state germane nu au facut altceva decat sa consfinteasca acest ideal. Iar Europa a tacut si a aplaudat. Au trecut de atunci 23 de ani, aproape un sfert de veac. Iar daca prin reunificarea Germaniei nu s-a facut altceva decat un act de dreptate fata de poporul german, condamnat de puterile invingatoare in razboi sa traiasca in doua state separate, mai exista, din pacate, si acum relicve ale unor acte nedrepte, ale unor intelegeri secrete, cu iz banditesc, care au hotarat soarta unor popoare. Intre acestea se numara si Pactul Ribbentrap-Molotov din 23 august 1939, care a pecetluit, prin anexele sale secrete, soarta poporului roman. Autorii acestei marsavii istorice, Hitler si Stalin, ca si cei prin mainile carora s-a semnat ea, au disparut demult din aceasta lume. Ar fi fost cazul deci ca, macar odata cu ingroparea lor, sa fie ingropate si aceste nelegiuri miselesti. Nu a fost asa. Ele au continuat sa existe, ca niste strigoi veniti parca dintr-o alta lume, in care marii ciminali ai vremii spinte