Jenica Tabacu s-a născut în 1968, la Câmpina. A urmat şcoala generală şi liceul în oraşul natal, timp în care a studiat, în particular, pianul şi limba franceză. La nouăsprezece ani, s-a angajat pe durată determinată, la Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu”. Activitatea şi-a continuat-o, în 1990, după naşterea unei fetiţe, la Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”. În vara acelui an, a susţinut examenul de admitere la Facultatea de Jurnalism a Universităţii din Bucureşti. Debutul ca jurnalist şi-l face în ziarul local “Câmpina”. În timpul studenţiei, colaborează cu ziarele „Prahova liberă” şi „Tineretul liber”. Atrasă de presa scrisă, Jenica Tabacu s-a întors acasă şi, după o încercare eşuată de a se angaja la ziarul „Prahova liberă”, a ales să dea concurs pentru un post de muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, unde a organizat serviciul de Relaţii Publice al instituţiei. În februarie 1996, s-a transferat la Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu” din Câmpina, ca muzeograf. Încă din 1995, colaborează cu „Jurnalul de Prahova”, ca redactor în cadrul departamentului Cultură. În 1999, câştigă concursul de muzeograf coordonator, preluând astfel, la 31 de ani, conducerea instituţiei. Din 1996 a început să cerceteze arhiva hasdeeană, bucurându-se de colaborarea cu Mircea Coloşenco. În 2000, cei doi publică o carte, „Protocoalele şedinţelor de spiritism”, apărută la Editura „Saeculum I.O”. În 2006, în faţa unei comisii prezidate de academicianul Eugen Simion, Jenica Tabacu şi-a susţinut teza de doctorat care, mai târziu devine carte.
-Sunteţi doctor în filologie cu o teză despre B. P. Hasdeu pe care aţi transformat-o într-o carte publicată la Editura Saeculum, prezentată şi de ziarul nostru, „Amurgul Demiurgului”. De ce credeţi că se mai vorbeşte atât de puţin azi de Hasdeu?
-Sincer, nu ştiu. Trăim, poate, într-o perioadă în care se doreşte negar
