Sansele ca Pamantul sa fie lovit in mod devastator de o cometa sunt mici, insa evenimente din trecut au aratat ca planeta noastra si civilizatia umana pot avea de suferit din cauza acestor obiecte spatiale, fapt ce ar putea explica de ce oamenii erau infricosati de aparitia cometelor, spunand ca acestea prevestesc tot felul de nenorociri.

O portiune din faimoasa cometa Halley a lovit Pamantul in anul 536, iar impactul a ridicat in atmosfera o cantitate de praf atat de mare, incat clima planetei a suferit o racire considerabila, sugereaza un studiu recent, citat de Live Science.

Schimbarea dramatica a climei a produs, la randul ei, seceta si foamete in multe regiuni ale lumii, ceea ce ar fi facut omenirea mai vulnerabila la pandemia cunoscuta sub numele de "ciuma lui Iustinian" (541-542) - prima inregistrare a "Mortii Negre" in Europa.

Aceste concluzii reies dintr-un studiu al ghetii: mostrele de gheata contin cantitati mari de praf atmosferic, dintre care o parte este de origine extraterestra. Studiul a fost realizat de cercetatorii de la Columbia University si prezentat la intrunirea anuala a American Geophysical Union.

Praful extraterestru are anumite caractersitici - un continut ridicat de staniu care arata ca el provine dintr-o cometa. Acesta s-a depus in emisfera nordica in cursul primaverii, ceea ce sugereaza ca ar fi ajuns pe Pamant cu prilejul unui eveniment astronomic anual, in perioada aprilie-mai - o ploaie de meteori numita Eta Aquaride, produsa de intrarea in atmosfera a fragmentelor de material provenit de la cometa Halley. Praful cosmic asociat cu Eta Aquaridele ar putea fi responsabil de o usoara racire climatica in anul 533.

Insa nu numai cometa e svinovata de schimbarea climatica, seceta si foametea care au survenit atunci. Atunci s-a mai intamplat ceva, intrucat Pamantul s-a racit mai mult