O parte din hoţii care au săpat ilegal în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, unde ar fi descoperit şi traficat ilegal, printre altele, şi 15 brăţări dacice de aur, au primit la Curtea de Apel Alba Iulia o condamnare mai mică decât la instanţa de fond.
Sentinţele au fost reduse cu perioade de la un an până la cinci. Primele arestări în dosarul „Aurul dacic” au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în acelaşi an au fost trimise în judecată cele 13 persoane. Până în prezent, statul român a reuşit să recupereze 13 din cele 15 brăţări, care se află acum în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. Iniţial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit şi traficat pe piaţa neagră internaţională, constituit din 15 brăţări spiralice de aur, dar ulterior experţii au ajuns la concluzia că există cel puţin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24.
O parte din hoţii care au săpat ilegal în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, unde ar fi descoperit şi traficat ilegal, printre altele, şi 15 brăţări dacice de aur, au primit la Curtea de Apel Alba Iulia o condamnare mai mică decât la instanţa de fond.
Sentinţele au fost reduse cu perioade de la un an până la cinci. Primele arestări în dosarul „Aurul dacic” au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în acelaşi an au fost trimise în judecată cele 13 persoane. Până în prezent, statul român a reuşit să recupereze 13 din cele 15 brăţări, care se află acum în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. Iniţial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit şi traficat pe piaţa neagră internaţională, constituit din 15 brăţări spiralice de aur, dar ulterior experţii au ajuns la concluzia că există cel puţin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24.
