Dacă fotbaliştii de la „U” Cluj ar fi crezut în Moş Crăciun, cu siguranţă i-ar fi amintit în scrisoare şi de meciul cu Oţelul. Era meciul care le permitea să viseze cât e iarna de lungă, la gura sobei, că se vor salva de la retrogradare. Problema lor, în prima repriză a fost că Moş Crăciun ştie şi germană, iar neamţul Leinen şi-a pus şi el o dorinţă legată de ultimul meci al anului. A vrut să fie sigur că va primi în dar bilete dus-întors spre Germania, nu doar dus.

Numai Moş Crăciun mai lipsea din peisajul hibernal de pe Cluj Arena. În tribune vreo mie de curajoşi, un frig de îngheţa mingea şi două echipe cu probleme de exprimare. Asta a fost la ultimul meci jucat la Cluj, în 2013. Portarul Veselovsky n-a avut probleme cu frigul. S-a încălzit repede, la reluarea cu capul al lui Henrique (4) şi duelul „unu la unu” cu Filip (23). Din când în când neamţul Lienen îşi dădea parcă singur indicaţii, ţipând în germană, fără să pară că cineva din teren îl înţelege.

Clujenii au fost mai activi şi au dominat, chiar dacă ocaziile lor n-au fost atât de clare. Tîrnacop (7), Lemnaru (16) şi Takacs (23) i-au produs transpiraţii lui Simaitis. În repriza a doua a fost atmosferă de Revelion în tribune. Galeria lui „U” a cântat pe ritmuri de melodii de sărbători şi a dezgheţat atmosfera cu arsenalul de petarde şi artificii. În teren, tânărul Calcan s-a pierdut în faţa lui Simaitis, după şutul lui Ciupe (75), iar Veselovsky a fost din nou paznicul „şepcilor roşii” (77).

Iar când toţi fanii lui „U“ se gândeau că vor pleca supăraţi acasă, Lemnaru, după o pasă cu călcâiul al lui Ene, a marcat golul care aduce o iarnă mai liniştită pentru „alb-negri” (90+1).

Echipele de start:

UNIVERSITATEA CLUJ: Veselovsky - Ciupe, Abrudan, Ninu, Târnăcop - Lungu, Bucşă - Takacs, Cristocea, Borza - Lemnaru

Rezerve: N