Renunţarea la acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant va costa statul român 600 de milioane de lei dacă se va aplica până în luna martie, sau 2,6 miliarde de lei pe an dacă măsura nu va fi introdusă niciodată. Însă cea mai mare parte a acestei sume va fi compensată de „taxa pe stâlp“, pentru care se va strânge o sumă mult mai mare decât se prevedea iniţial.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, anunţa recent că din „taxa pe stâlp“ se vor colecta la buget 480-500 de milioane de lei, însă această sumă este mult sub nivelul actual ce se va colecta. Pe de altă parte, Liviu Voinea – ministrul delegat pentru Buget – anunţa la emisiunea „După 20 de ani“, de la Pro TV, că Guvernul se aşteaptă la colectarea a 2,6 miliarde de lei.
Numai că Fondul Proprietatea anunţa recent, prin vocea lui Greg Konieczny – managerul său – că statul va colecta între 700 şi 900 de milioane de lei numai de la companiile din portofoliul său. Spre exemplu, Nuclearelectrica a anunţat deja că doar contribuţia sa va fi de 102 milioane de lei. De asemenea, Hidroelectrica anunţa prin vocea lui Remus Borza, pe atunci preşedinte al Consiliului de Supraveghere, că impactul asupra societăţii va fi de 40 de milioane de euro, ceea ce înseamnă peste 160 de milioane de lei. De asemenea, mari cotizanţi vor fi companiile de distribuţie şi transport, atât în domeniul gazelor cât şi a electricităţii. În fine, Petrom va avea serios de cotizat, deoarece taxa se va impune şi pe sondele şi conductele companiei. Petrom va plăti, de altfel, 60% din întreaga sumă colectată din taxa pe construcţiile speciale, potrivit unor surse din piaţa de energie.
Investitorii din domeniul eolian vor avea şi ei de cotizat cu 37,5 milioane de euro, echivalentul a peste 150 de milioane de lei.
Dar taxa va afecta şi infrastructura telecom, estimările fiind pentru colectarea a circa 70 de mili