O broască pot să înghit, dar nu un porc. Cuvintele profetice în gura unui păcătos de cursă lungă s-au adeverit. L-a înghiţit de mai multe ori, dar acum, de Ignat, l-a făcut şniţel cu acciza la benzină. Din Dealul Cotroceniului, pisicul s-a retras cu coada între picioare, dar cu bugetul semnat.

Strivit sub cele şapte milioane şi jumătate de voturi care l-au trimis în cavoul istoriei, ţinut sub lacătul de 70% în Parlament, mumia de la Cotroceni revine. Ca de obicei în poveste, cei care dau drumul stafiei sunt nişte proşti. Au devenit jupâni şi, în loc să muncească pentru cei care i-au votat, se apucă să pună taxe noi, să jongleze cu resurse, să mătrăşească Codul Penal, să amnistieze puşcăriaşi şi puşcăriabili, să tragă cu carioca autostrăzi între oraşele Sălaj şi Teleorman. Aprinzi fitilul la acciza pentru combustibili?! Păi te duci, tată, cu ea în braţe până mori, dacă eşti tare-n osie şi te doare-n eşapament de ce mormăie mumia, doar eşti jupân! Păi nu, ei se ceartă care-i cel mai mare mincinos. Îşi trag şuturi în cur cu numirea la televiziunea publică, în timp ce televiziunile de moguli şi partide titrează divorţul iminent, fără să bage nimeni de seamă cum pompează sămânţa de scandal în venele lui Nosferatu ce se ridică din nou în Olimpul în care trăia, odinioară, Zeus. La microfoanele puterii de la ora 18.30 le-a arătat apoi cine e, de fapt, jupânul. Care se simte bine, e vioi ca înainte, a şi uitat povestea creditului de la CEC ca pe o mahmureală uşoară, iar problemele mai vechi s-au cicatrizat. În fond, arată exact aşa cum îi stă bine unei mumii vii, numai bună să sperie o majoritate de păcălici adunată să-l dea jos, care după cât l-au săpat, au reuşit să-l şi dezgoape. A aşteptat cu răbdare ca o adunătură cretină politic să-l frece pe chelie pentru a ieşi din amorţire, precum duhul din lampa lui Aladin. Şi prima lui întrebare din noua existenţă fu căt