Cetatea Devei ar putea fi un paradis urban: o pădure luxuriantă situată pe un deal abrupt, încununată de o cetate medievală impunătoare, toate acestea înconjurate din trei părţi de oraş. Greu de găsit în Transilvania ceva asemănător.

Dincolo de Carpaţi, cetatea Neamţului şi cea a Sucevei aduc într-un fel cu cea a Devei, dar înălţimile pe care sunt situate nu ţâşnesc din mijlocul aglomerării urbane ci sunt situate la distanţă.

Cetatea Devei se află din 2007 în şantier şi nu poate fi vizitată în amănunt. Turiştii care ajung până sus trebuie să se mulţumească să vadă zidurile de la exterior, accesul pe platoul din vârful dealului fiind interzis. Chiar şi aşa, merită să dai o raită până la cetate, măcar pentru panorama care se deschide de aici spre Valea Mureşului.

Monumentul este atestat documentar în 1269, cu trimitere la o bătălie care a avut loc „sub castro Dewa vocato" în 1265, fiind vorba, aşadar, de una dintre numeroasele fortificaţii ridicate în Transilvania după invazia mongolă de la 1241.

Fortificaţia de la Deva, împreună cu cea de la Lipova, a avut menirea de a controla accesul dinspre Câmpia Panonică spre Transilvania, pe valea largă a Mureşului. În termeni contemporani, am spune că superviza traficul pe Coridorul al IV-lea Paneuropean. De altfel, din cetate se poate vedea foarte frumos autostrada de pe acest coridor, situată pe celălalt mal al Mureşului.

În ziua de azi, ca să ajungi la Cetatea Devei sunt două variante, prima, şi cea mai folosită, este telecabina, existentă din 2004, care poate fi luată de la poalele cetăţii, lângă stadion. Un bilet dus-întors costă 10 lei de persoană, drumul e plăcut, cu o panoramă de zile mari asupra oraşului, dar şi cu senzaţii tari, când se schimbă gradul de înclinare a căii de rulare.

Varianta a doua este o plimbare de 30-40 de minute prin pădure. Acest itinerariu începe din Parc