Uitaţi de Schengen. Inventarul pagubelor după săptămîna chioară a democraţiei româneşti este cu mult mai amplu.

În definitiv, eram deja lămuriţi în privinţa aderării la spaţiul european fără frontiere.

În preajma Consiliului JAI din 5-6 decembrie, guvernele de la Bucureşti şi Sofia trimiseseră o scrisoare comună prin care îşi manifestau încetarea interesului pentru o dată anume, referitoare la aderarea la spaţiul Schengen. Odată pronunţat dezinteresul, politicienii de la Bucureşti au considerat că dosarul Schengen şi, pe cale de consecinţă, rapoartele privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare au fost scoase de pe agenda politică internă. Că de acum nu vor mai conta – au devenit o problemă a partenerilor noştri din UE, nicidecum a noastră. Şi s-au putut considera liberi să acţioneze la ei acasă cum doresc, inclusiv să se pună la adăpost faţă de Codul Penal.

Încă din momentul votului din Parlament, era clar ca lumina zilei că raportul MCV avea să fie negativ. Dar nimănui din majoritate nu părea a-i mai păsa de asta.

În a treia ligă europeană?

DE ACELASI AUTOR De ce aş vota cu Mugur Isărescu Unirea cu Basarabia: gata pentru provocare? Vilnius: eşecul care poate face bine UE – Moldova: veşti bune, veşti proaste... Evoluţiile politice de la Bucureşti vor avea un efect devastator asupra capacităţii de negociere a României în anul următor, care ar urma să marcheze un punct de cotitură în construcţia europeană. Nu va fi doar unul al alegerilor pentru Parlamentul European şi al instalării unei noi Comisii Europene. Anul 2014 va aduce, probabil, şi o renegociere a Tratatului European, într-o conjunctură sumbră. Este de aşteptat ca alegerile pentru Parlamentul European să marcheze o ascensiune fără precedent a formaţiunilor naţionaliste şi antieuropene. Rezultatul îl ştim de pe acum: o Europă mai puţin generoasă, mai multe obstacole în c