Lituanienii au adus în UE un discurs foarte realist în relațiile cu Rusia.

La cumpăna dintre ani Lituania va preda președinția rotativă a UE Greciei. Ce a adus nou președinția lituaniană, ne spune corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe.

Lituania, a cărei președinție de șase luni a Uniunii Europene se încheie acum, este a cincea țară fostă comunistă (după Slovenia, Cehia, Ungaria și Polonia) care a deținut președinția UE și prima țară fostă sovietică. Altfel zis, e prima țară care conduce UE, dar în care politicienii au fost școliți în URSS. Celelalte patru țări foste comuniste care au deținut pînă acum președinția rotativă a UE au avut rezultate în general satisfăcătoare, cu excepția Cehiei, care a trecut prin prăbușirea guvernului în plină președinție și care a comis de asemenea o serie de serioase gafe diplomatice. Odată cu Polonia, iar acum cu Lituania, președinția UE a fost exercitată de țări care au o foarte serioasă experiență a relațiilor cu Rusia, ba chiar ambele posedând o frontieră comună cu Rusia, prin enclava Kaliningrad, prinsă între Polonia și Lituania.

Stilul diplomatic discret al Lituaniei a fost foarte apreciat. Prin mediere lituaniană s-a ajuns la recentul acord asupra creării unui singur mecanism de control asupra băncilor la nivelul întregii zone euro, mecanism deschis alăturării oricărei alte țări din UE. Tot diplomați și experți lituanieni au negociat cu Parlamentul European un compromis asupra finanțării partidelor europene. Dar, mai ales, lituanienii au continuat ceea ce aduseseră mai întâi polonezii, și anume un discurs foarte realist în relațiile cu Rusia. După ce au studiat în universități sovietice, unii chiar efectuându-și serviciul militar, vorbind cu toții rusește, diplomații baltici posedă o cunoaștere directă a mentalității politice rusești. Lituania miza foarte mult pe summitul de la