* Plăţile pe suprafaţă din fonduri europene au crescut, contribuţia de la bugetul naţional a scăzut
* Subvenţiile rămân mici comparativ cu valoarea medie la nivel european
* Laurenţiu Baciu, LAPAR: "Creşterea numerică a subvenţiilor nu se reflectă şi în puterea de cumpărare a agricultorilor"
* Nicolae Ştefan, Agrostar: "Subvenţiile pe care le primesc fermierii autohtoni sunt o sursă de supravieţuire, nu de profit"
* Renovarea şi dezvoltarea satelor, cea mai mare alocare din PNDR 2007 - 2013
Subvenţiile europene au crescut numeric, dar puterea de cumpărare a valorii lor a scăzut în ultimii ani, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Domnia sa consideră că fermierii autohtoni nu îşi pot asigura nici măcar achiziţia input-urilor (seminţe, îngrăşăminte, pesticide) cu aceşti bani, care sunt în continuare prea puţini, comparativ cu media europeană. "Subvenţiile medii acordate la hectar la nivelul Uniunii Europene sunt de peste 300 de euro", a estimat preşedintele LAPAR.
În exerciţiul fiscal 2007-2013, plăţile unice pe suprafaţă în sectorul agricol efectuate Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au avut o evoluţie crescătoare, de la 50,55 euro/hectar în 2007 la 139,17 euro/hectar în 2013, potrivit datelor APIA transmise ziarului Bursa. Totuşi, la aceste sume s-a aplicat un coeficient de reducere liniară, care a permis plata întregii suprafeţe determinate pentru SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă), dar care a redus suma efectivă primită de fermieri. În acelaşi timp, plata naţională directă complementară în sectorul vegetal a scăzut de la 47 de euro/hectar în 2007, la doar 21 de euro/ha în 2013.
"Fluctuaţiile plăţilor complementare naţionale, în funcţie de bugetul naţional, reduc predictibilitatea şi stabilitatea financiară a fermierilor