Am împărţit întâi cu o colegă de breaslă, Daniela Micuţar, şi apoi cu tovarăşele mele de drum – Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale ,,Leca Moraru” Suceava, dr. Alis Niculică, şef serviciu la Biblioteca Bucovinei ,,I.G. Sbiera” Suceava, şi Gabriela Teişanu, consultant artistic la Centrul Cultural Bucovina –, entuziasmul primei zăpezi scârţâind sub paşi din această iarnă în incinta Mănăstirii Voroneţ.

Chiar dacă în Ierusalim a nins după 30 de ani iar la Suceava au înflorit ciuboţica cucului şi toporaşii, aici timpul şi anotimpurile se supun tiparului străvechi. Ca şi credinţa strămoşească, cea care a făcut, povestea Î.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, citând-o pe Stavrofora Irina Pântescu, stareţa faimosului aşezământ monahal, ca, în ciuda tuturor greutăţilor, acesta, cu sprijinul întotdeauna important, esenţial al dreptcredincioşilor, să-şi continue zidirile, o parte dintre chilii fiind deja gata, ca şi arhondaricul, în ale cărui uşi şi ferestre cu sticlă-oglindă pare a se prelungi pictura bisericii sale, stârnind uimirea multor dintre sătenii veniţi care la slujbe, care să vadă cu ce pot să fie de folos sfântului locaş şi obştii sale.

La ceremonia de prăznuire a primului stareţ al acestei ctitorii ştefaniene preţuite într-o lume întreagă, Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, ceremonie oficiată ieri de un sobor de preoţi în frunte cu Pimen Suceveanul, Înalt Preasfinţitul chiar despre aceasta a vorbit, despre credinţa care l-a însufleţit pe Voievod şi despre ajutorul pe care l-a căutat şi l-a găsit în vremuri de cumpănă în duhovnicul său, în desluşirea voinţei Celui-de-Sus. Un sfat, sfaturi care l-au dus spre biruinţă şi, mai ales, la păstrarea demnităţii naţionale, spre deosebire de conducătorii de azi ai României! Inegalabil acest dar al Înalt Preasfinţitului de a rosti cu voce măsurată adevăruri răsunătoare! Şi, deopotrivă, răscolitoare