Ilina Gregori este cea mai importantă autoare care scrie despre biografie astăzi la noi. La publicarea cărţii sale Ştim noi cine a fost Eminescu?, în 2008, a reţinut atenţia analiza de operă şi context biografic eminescian, excelent realizată, prin cunoaşterea de aproape a universului de referinţe germane din opera poetului, ceea ce a deschis noi căi de investigaţie în acest prestigios, dar cam bătătorit câmp al studiilor literare. Noua ei carte, Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă, relansează discuţia în jurul biografiei şi redimensionează, pentru cei atenţi, zona preocupărilor Ilinei Gregori.
Dacă cititorul nădăjduieşte să citească o biografie „ca la carte“ a lui Cioran, Ilina Gregori nici nu se gândeşte să i-o ofere. Pornind de la constatarea intensificării cercetărilor despre Cioran-omul şi de la expansiunea mitologiei biografice (în diferite studii academice române, franceze, germane sau americane, în publicarea Caietelor, ca şi în noile lucrări de ficţiune avându-l pe Cioran drept personaj), Ilina Gregori pune în chestiune ideea însăşi de biografie. Ce fel de biografie ar fi acceptat un autor care spunea că perspectiva de a avea un biograf ar trebui să te facă să te privezi de viaţă şi care şi-a făcut o deviză din a „lăsa o imagine incompletă despre sine“? Probabil niciuna. Iar aceste scrupule ale autorului de monografiat sunt doar începutul. Însuşi biograful poate şi trebuie să se întrebe, dacă doreşte să realizeze mai mult decât o operaţie mecanică, de arhivă, cine este, în mod fundamental, autorul de care se ocupă. Iar Ilina Gregori o face în repetate rânduri, în asemenea măsură, încât întrebările sunt neobişnuit de numeroase în carte. Dacă, de obicei, prin întrebări este urmărită dirijarea atenţiei cititorului către anumite unghiuri ale obiectului de studiu, ceea ce le dă o funcţie pedagogic
