Consiliul Judeţean (CJ) Covasna a înaintat, vineri, o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în legătură cu interzicerea utilizării drapelului judeţului printr-o sentinţă irevocabilă din iunie a Curţii de Apel Braşov, informează, într-un comunicat, Biroul de presă al instituţiei.

Reprezentanţii CJ susţin că justiţia română a încălcat dreptul populaţiei judeţului Covasna de a-şi folosi propriile simboluri, ceea ce contravine prevederilor articolului 1 al Protocolului nr. 12 din cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, convenţie ratificată şi de România.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, consideră că autorităţile locale "nu se lasă păgubaşe în privinţa obstrucţionării continue a utilizării simbolurilor".

"În vederea apărării şi înfăptuirii dreptăţii, ne-am adresat CEDO deoarece suntem convinşi că în această ţară noi, secuii, beneficiem de aceleaşi drepturi ca şi populaţia din celelalte judeţe ale ţării. Apreciez că şi noi putem să avem un drapel al judeţului şi unul al localităţii, pentru că cea mai mare parte a judeţelor cu populaţie majoritară română dispun de un astfel de drapel. Considerăm că România a fost împărţită în două, atât din punct de vedere al justiţiei, cât şi din cel al administraţiei, deoarece există judeţe în care simbolurile locale pot fi utilizate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi sunt cele două judeţe, Covasna şi Harghita, unde aceasta se interzice, potrivit aceleaşi legi", a subliniat Tamas Sandor.

De asemenea, preşedintele CJ Covasna s-a declarat "nedumerit" de decizia luată de instanţele judecătoreşti cu privire la drapelul judeţului, spunând că utilizarea acestui simbol "nu lezează sensibilitatea comunităţii româneşti locale, pentru că stema de pe drapelul judeţului conţine elemente asemănătoare cu cele folosite în secolele XVI-XVII pe blazoanele mai multor familii române din A