Atentatul asupra statului de drept din vara anului 2012 a arătat că principala miză a USL și a Guvernului Ponta este subordonarea justiției. Scopul: protecția parlamentarilor și a celor din administrație - primari, consilieri locali și județeni - de DNA și ANI. Continuă să fie acesta dezideratul USL? La începutul lui 2013 am fi fost tentați să răspundem că, fie și parțial, guvernul și coaliția majoritară au renunțat, că, oricum, și-au mai rafinat mijloacele. La finalul lui însă, putem răspunde fără ezitare „da“.

Loviturile date justiției în timpul sus­pen­dă­rii președintelui Băsescu s-au blocat, une­ori la limită, în opoziția unor instituții fun­damentale pentru lupta anticorupție, care au rezistat nu doar da­to­rită susținerii venite din partea Comisiei Europene, a Oc­ci­dentului în general, ci și prin câțiva oameni de curaj.

Învățând lecția lui 2012, una dintre primele mișcări făcute de USL a fost de­clanșarea acțiunii de în­de­părtare din CSM a celor ca­re au luat poziție atunci. Ale­­gerea Oanei Schmidt-Hăi­neală în funcția de președinte CSM și a Alinei Ghica în cea de vicepreședinte, o ro­cadă, a provocat furia USL. Motivul ofi­cial: CSM nu poate fi condus de un pro­curor. Cu ajutorul Asociației Magistraților din România (AMR), patronată din umbră de Viorica Costiniu, soția judecătorului con­damnat pentru corupție în dosarul Că­tălin Voicu, a UNJR și a unei campanii de intimidare și dezinformare marca Antena 3, Dănileț și Ghica au fost revocați din CSM în martie 2013. Situația a fost salvată in extremis, cei doi au câștigat în instanță și au fost reinstalați în funcție câteva luni mai târziu. Instituția a primit însă un sem­nal dur, care a dus la înmuierea tonului critic.

Guvernul Ponta încondeiat în MCV

În paralel, consecvenți în lupta pentru pro­tecția în fața procurorilor, par­la­men­tarii coaliției au încercat să-și modif