Tradiţii de sărbători, unele vechi de pe vremea dacilor, sunt păstrate în sate din judeţul Alba, alături de superstiţii legate de belşug, dar şi de obiceiuri ceva mai noi. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este "Piţăratul", copiii care merg la colidat primind un colac special, numit "piţărău".

În satele din Alba, tradiţiile, unele datând încă din vremea dacilor, şi superstiţiile legate de sărbătorile de iarnă se împletesc cu obiceiuri mai noi, toate păstrate cu sfinţenie.

Sătenii din Hăpria, o localitate aflată lângă Alba Iulia, au o superstiţie legată de ziua de Crăciun, care spune că prima persoană care le intră în casă trebuie să fie un bărbat, pentru a avea bunăstare şi belşug în anul care se apropie. Superstiţia este întâlnită şi alte sate din Alba, însă se referă la prima zi a noului an.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri din judeţ este păstrat în satul Limba, din apropiere de Alba Iulia, unde copiii merg la "piţărat", din casă în casă, pentru a aduna în traiste colăcuţi, mere, nuci şi alte bunătăţi. Acesta este un mod de colindat specific localităţii, iar bătrânii spun că el ar fi păstrat chiar de pe vremea dacilor, mai ales că în zonă sunt numeroase situri arheologice care atestă prezenţa acestora.

Piţărăul este un colăcuţ făcut din aluatul care rămânea de la pâine sau de la cozonaci, dar denumirea este folosită şi pentru copilul care mergea "cu piţăratul". Copiii, de vârste diferite, se adună şi acum în curtea primei case din sat, cu câte o trăistuţă atârnată de gât, şi le adresează gazdelor strigături specifice. Gazdele îi întâmpină cu un coş plin cu bomboane, ciocolată sau fructe şi apoi le aruncă pe toate în curte, farmecul fiind dat de copiii care încearcă, fiecare, să îşi umple trăistuţa.

Potrivit obiceiului, micuţii piţărăi sunt însoţiţi de părinţi, cărora gazdele le oferă vin fiert. Astfel, piţăratul marchează ş