Proiectul ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” s-a încheiat în luna decembrie cu un Ghid de Management și un Plan de acțiune, ce urmează a fi aprobat la nivel național printr-un ordin al ministrului Mediului.

Concluziile proiectului, care s-a întins de-a lungul a patru ani, nu doar că vor folosi la îngrijirea și perpetuarea speciei dar vin și cu măsuri concrete pentru sprijinirea persoanelor care acordă atenție acvilei țipătoare. Astfel, există prevederea ca proprietarii de pădure unde acvilele își fac cuib să poată solicita subvenții ce ajung și până la aproximativ 800 de euro, doar pentru ca pe anumită arie în jurul cuibului să fie instituită o zonă de liniște. ”Aceasta a fost partea cea mai dificilă de lobby”, explică managerul de proiect Camelia Proca. Reprezentanții APM Sibiu spun că specia este foarte dependentă de locul unde are cuibul și apariția unor zgomote în zonă pot face păsările să părăsească cuibul. În present se estimează că în România mai trăiesc în jur de 2000 – 2300 de perechi de acvile țipătoare mici, ceea ce reprezintă aproximativ 22 la sută din totalul populației la nivel european. Membrii echipei APM Sibiu au mai declarat că tot în baza concluziilor elaborate în urma proiectului există posibilitatea, ca pe viitor, planurile de amplasare a unor parcuri eoliene sau fotovoltaice să țină cont de habitatul acvilei țipătoare mici.

1500 de stâlpi izolați

Proiectul ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” a presupus numeroase deplasări în teren dar și o mulțime de activități concrete pentru protejarea speciei. În vedere s-au avut trei situri cheie: Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, Podișul Hârtibaciului și Piemontul Făgărașului. În aceste zone specialiștii au identificat 819 cuiburi de răpitoare, dintre care 72 au fost confirmate de acvilă țipătoare mică. 18 transmițători satelitari au fost montați astfel