Nu, nu este vorba despre o nouă instituţie, ci doar de o schimbare de titulatură. De la 1 decembrie, fostul Teatru Liric „Elena Teodorini“ din capitala Băniei activează sub numele de Opera Română Craiova. Sigur că la originea mutării s-a aflat ambiţia noului manager, Antoniu Zamfir, de a-l înscrie în rîndul instituţiilor care onorează o asemenea titulatură, dar demersul nu ar fi avut nici o şansă de împlinire dacă nu ar fi fost fundamentat prin creşterea valorică. Şi, în ultima vreme, faptul s-a simţit. A fost şi motivul pentru care Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova au pus propunerea în practică. Aşadar Opera Română Craiova există şi, deşi numele Elenei Teodorini nu mai figurează pe antet şi siglă, marea artistă rămîne patronul spiritual al instituţiei. Mă gîndesc că ar fi o bună idee ca sala Operei din incinta Colegiului Naţional „Carol I“ să poarte pentru totdeauna numele „Elena Teodorini“.

Obligaţii majore

Odată formalizată acţiunea, greul abia începe. A purta pe frontispiciul clădirii numele Opera Română Craiova înseamnă obligaţii în plus. De ordin calitativ şi de aliniere profesionistă a teatrului craiovean cu celelalte instituţii corespondente din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov şi, bineînţeles, Bucureşti. În cuvîntul inaugural, rostit la rampă înaintea spectacolului cu Tosca de Puccini (eveniment desfăşurat în cadrul Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală“ – ediţia a 40-a), Antoniu Zamfir chiar a subliniat responsabilităţile sporite ce le revin ansamblurilor Operei. Entuziasmul cu care publicul a primit vorbele directorului a demonstrat apetenţa craiovenilor pentru genul pe care noua titulatură îl desemnează, căruia i se vor alătura, ca şi pînă acum, îndrăgite spectacole de operetă şi musical, în cadrul unor programe atractive. Văzînd producţia cu opera pucciniană, direcţiile în care conducerea trebuie să acţionez