Pensiile, Sănătatea şi autostrăzile, instituţii cu bugete cumulate de peste 17 miliarde de euro, adică o treime din bugetul total al ţării, sunt conduse de trei şefi numiţi politic, „soldaţii disciplinaţi“ ai USL.
Ileana Ciutan (Casa de Pensii), Cristian Buşoi (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) şi Narcis Neaga (CNADNR) sunt „anonimii“ care conduc instituţiile de stat cu cele mai mari bugete, iar în structurile în care lucrează au putere de decizie mai mare decât miniştrii. Cu toate acestea, cei mai „puternici“ bugetari – judecând prin prisma celor peste 17 mld. euro pe care le gestionează - sunt simpli pioni în jocurile politice, în condiţiile în care funcţiile lor sunt o răsplată a loialităţii faţă de partid. Sutele de instituţii, agenţii, structuri sau autorităţi create în subordinea, sub coordonarea sau sub autoritatea ministerelor înfiinţate în ultimii ani au generat anomalii în structura împărţirii puterii. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care CNADNR, o instituţie care nu aparţine niciunui minister propriu-zis (ci unui departament creat în structura Guvernului) a ajuns să aibă un buget cât al Ministerului Transporturilor, de exemplu.
„Existenţa unor entităţi care gestionează sume colosale de bani reprezintă un deficit de democraţie. Oamenii care sunt numiţi la astfel de instituţii nu sunt numiţi pe criterii de meritocraţie, să nu ne iluzionăm, pentru că aceştia au un grad de libertate de decizie foarte mic şi răspund la comenzile politice“, a explicat Doru Lionăchescu, preşedinte al casei de investiţii şi consultanţă Capital Partners. Totuşi, dacă în cazul numirilor în funcţii ale unor miniştri este posibil să apară cazuri în care nominalizaţii să nu aibă nicio legătură cu domeniul peste care sunt şefi (unul dintre exemple fiind Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, care este de profesie av
