Evadarea nespectaculoasă, dar nu mai puțin intensă și ireversibilă din nomenklatura ideologică a însemnat pentru Paul Cornea o prise de conscience, o asumare a unei identități renăscute prin examinarea stăruitoare a lumii din care făcuse nemijlocit parte.
Apariția volumului Ce a fost. Cum a fost (dialoguri între profesorul Paul Cornea și Daniel Cristea-Enache) este un excepțional eveniment cultural, politic și moral. Strălucit intelectual de formație umanistă, trecut prin aventura radicalismului de stânga, vindecat de iluziile marxiste, Paul Cornea oferă analize de o admirabilă sinceritate și nu mai puțin lăudabilă profunzime asupra celei de a doua jumătăți de istorie românească, și nu numai, a secolului XX. După știința mea, nu există o altă mărturisire analitică a unui reputat intelectual român de stânga care să atingă cotele de onestitate, inclusiv la nivel autocritic, precum cele pe care le întâlnim în acest volum. Îl recomand din inimă tuturor celor care chiar vor să înțeleagă ce a fost și cum a fost.
Mă opresc în acest articol asupra câtorva teme care mi se par luminos discutate de profesorul Paul Cornea. Adaug un binemeritat cuvânt de prețuire pentru criticul Daniel Cristea-Enache, ale cărui incitante intervenții și interogații sunt complementul ideal al unei discuții proaspete și deschizătoare de noi ipoteze istorice și culturale.
Paul Cornea a intrat de tânăr în mișcarea comunistă, a fost unul dintre acei intelectuali care s-au dedicat cu altruism, dar și cu naivitate pasiunii revoluționare de inspirație leninistă despre care a scris atât de pătrunzător marele istoric François Furet. Intervenea desigur și șocul prigoanei rasiale din timpul celui de-al doilea război mondial, refuzul categoric al oricărei forme de izolaționism etnocentric. Pariul greșit din anii aceia nu înseamnă că și mizele erau eronate. Antif