Multe dintre averile actualilor milionari ai României s-au construit exclusiv pe creditele luate pe “ochi frumoşi” de la Bancorex. La deva li za rea băncii au contribuit, alături de politicieni, nume grele din serviciile secrete - foşti ofiţeri de securitate sau persoane conectate la interesele fostei Securităţi, sus-puşii din instituţii-cheie şi oameni de afaceri, care astăzi figurează în to purile bogaţilor. Uitarea care s-a aşternut peste cel mai mare tun din istoria bancară a fost şi este încurajată de pasivitatea totală a instituţiilor statului care nu a dat o prea mare importanţă recuperării celor aproape 2 miliarde de dolari. Instituţiile statului însărcinate cu recuperarea banilor -AVAB/AVAS - nu au reuşit să readucă la buget nici măcar un sfert din prejudiciu. Autorităţile se justifică invocând argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi transmiterea unor informaţii eronate către proprii executori. Acum, după atâţia ani, unii politicieni din tânăra generaţie cred că s-ar mai putea recupera ceva prin executarea silită a datornicilor. Dar nu a celor aproape 1.000 de firme care au luat împrumuturi în anii '90. Portiţa legală de recuperare a unei părţi din prejudiciu există, iar cei care au girat pentru respectivele societăţi ar putea fi buni de plată. Greu de crezut că se va mobiliza cineva în acest sens.

La 31 decembrie 1999, Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat credite neperformante în sumă aproape 2 miliarde de dolari. Datele oficiale furnizate acum de AVAS indică 959 de de bitori şi creanţe în valoare de 1,7 miliarde de dolari. 50 de pagini de liste, sume astronomice şi puţine firme în dreptul cărora scrie SOLD 0. Chiar dacă prejudiciul produs a fost imens, banca statului nu a dat niciodată faliment. În 1999, autorităţile au scos din vistierie 5.000 de miliarde de lei vechi (580 mi