La ora 12.00 fix, sirenele s-au auzit în tot oraşul, pentru a marca momentul în care pe 20 decembrie, acum 24 de ani, Timişoara devenea primul oraş liber de comunism din România. Cei care ştiu, însă, despre ce e vorba sunt tot mai puţini.

După trei zile sângeroase, cu zeci de morţi, ziua de 20 decembrie 1989 a însemnat ieşirea întregului oraş în stradă. Veştile despre ceea ce se întâmpla pe străzi s-au împrăştiat rapid în toate cartierele, iar oamenii s-au mobilizat. Toate marile intreprinderi se unesc, iar mulţimea se revarsă pe străzi. Sunt înlăturate ultimele lozinci ceuauşiste şi comuniste. Oamenii s-au îndreptat spre Comitetul Judeţean pentru a dialoga cu autorităţile.

Trupele militare masate pe străzi nu mai opun nicio rezistenţă, trecând de partea revoluţionarilor. Din rândurile mulţimii, se organizează un comitet care intră în sediu pentru a prezenta cererile timişorenilor: demisia lui Ceauşescu, demisia guvernului, alegeri libere, înfiinţarea unui centru de anchetă pentru lămurirea opresiunii de la Timişoara, tragerea la răspundere penală a celor care au dat ordin să se tragă în oameni, punerea în libertate a deţinuţilor politici, morţii să fie daţi familiilor pentru a fi îngropaţi creştineşte, reforma învăţământului - libertatea presei, a radioului şi a televiziunii.

Pe 20 decembrie 1989 se formează Frontul Democratic Român, care se mută în balconul Operei (până atunci, liderii Revoluţiei se aflau la „Judeţeana” de partid). În faţa a peste 150.000 de oameni, se proclamă Timişoara drept primul oraş liber al României. Este ziua în care armata se retrage în cazărmi. În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, muncitori din mai multe oraşe din Oltenia Craiova, Calafat, Băileşti şi Caracal sunt trimişi în haine de gărzi patriotice la Timişoara, înarmaţi cu bâte să facă „ordine”, pentru că „huliganii distrug oraşul”. Mulţi dintre ei l