20 decembrie este cunoscutã si ca ziua Ignatului sau ca Ignatul porcilor. În popor se spune cã în noaptea de Ignat porcii ar visa cã vor fi tãiati. Astfel se explicã de ce acestia nu se mai îngrasã si nu mai mãnâncã, pentru cã si-au visat tãierea. În popor mai existã credinta potrivit cãreia, în gospodãrie, nu este permisã o altã activitate în afarã de sacrificarea porcilor.
Aceastã zi era de fapt închinatã Sfântului Ignatie al Antiohiei, episcop de Antiohia si martir al Bisericii, unul dintre cei mai de seamã pãrinti apostolici. Despre acest sfânt se mai spune cã ar fi fost pruncul luat în brate de Hristos si dat ca exemplu de smerenie ucenicilor Sãi. Pentru cã nu a lepãdat credinta în Hristos, a fost aruncat în arenã si sfâsiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împãratului Traian.
O parte din moastele sale se aflã în Catedrala episcopalã din Galati, la Schitul Darvari din Bucuresti si la Mânãstirea Tismana.
În schimb peste sãrbãtoarea Sfântului Ignatie s-a suprapus un cult pãgân, ziua de 20 decembrie fiind memoratã mai ales pentru reprezentativitatea a douã personaje mitice, precum Ignatul si Inãtoarea. Leacuri bãbesti
O credintã musceleanã chiar îndeamnã:” De n-ai tãia un porc, taie cel putin o pasãre: gãinã, ratã, gâscã; ori înteapã creasta la o gãinã neagrã ca sã dea sângele, cã asa e bine: sã vezi sânge în ziua de Ignat, cã numai atunci vei fi ferit de boale”. Sunt zone din tarã în care se folosesc diferite organe sau pãrti din carnea porcului în tratarea unor boli ale oamenilor si animalelor. Untura de la porc este folositã în gospodãrii pentru tratarea oilor, pãrul de porc pentru descântatul copiilor, sângele porcului, amestecat cu mei si lãsat sã se usuce pentru guturai. Alte credinte populare mai spun cã dacã este mâncatã coada porcului, copiii nu se vor mai scãpa noaptea în pat.
Se mai spune cã atunci când se tai
