Reţete false, consultaţii raportate dar neexecutate, pacienţi furaţi de la medicii de familie, investigaţii de laborator şi imagistică închipuite: doar câteva dintre neregulile din sănătate descoperite an de an la controale, care sărăcesc şi mai tare bugetul sănătăţii. S-a crezut că odată cu impelementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, problemele acestea vor fi de domeniul trecutului, însă în ciuda milioanelor de euro cheltuite, frauda este în floare.

Cea mai recentă acţiune de control derulată de CNAS în mai multe spitale din ţară arată, potrivit lui Cristian Buşoi, preşedintele CNAS, că până în acest moment nu s-au respectat criteriile de internare raportate în SIUI, că s-au descoperit situaţii în care cazurile de spitalizare de o zi au fost regăsite în spitalizarea continuă, foi de observaţie necompletate, internări fără dovadă de asigurat, cazuri sporadice de pacienţi internaţi de trei-patru luni.

"Sunt spitale care au valori de medicamente reprezentând un procent de 3-3,5-4%, lucru inacceptabil. În prima săptămână din ianuarie vom avea rezultatele finale ale controlului', a explicat Buşoi. Potrivit acestuia, ar trebui să se impună sancţiuni cu până la 4-5% din valoarea de contract pentru nereguli.

Potrivit preşedintelui CNAS, cel mai important proiect este introducerea din 2014 a cardului electronic de sănătate, pentru că atunci frauda din sistem se va reduce şi va putea fi urmărit modul în care pacienţii sunt trataţi. Acest proiect trenează de ani buni, iar ultima promisiune este că toţi românii vor primi cardurile prin poştă, în 2014.

Mega proiectul de digitalizare a sănătăţii româneşti a înghiţit până acum peste 50 de milioane de euro, însă beneficiile întârzie să se facă simţite, pentru că progresul este doar pe hârtie: