Elemente interesante legate de implicarea Armatei Române în Revoluţia din urmă cu 25 de ani, pot fi desprinse dintr-un studiu bazat pe documente din Arhivele Militare. Dacă ne referim la Alba Iulia, constatăm că personalul comandamentelor, unităţilor şi subunităţilor militare din garnizoană au susţinut ideile Revoluţiei şi au limitat la maxim pierderile umane şi materiale. Unităţile militare s-au alăturat celor care au ieșit în stradă în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

A fost ziua în care maiorul Viorel Bârloiu, comandantul garnizoanei Alba Iulia a fost ales, împreună cu alţi doi comandanţi militari, în Consiliul Frondului Patriotic „Libertatea”, devenit ulterior Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naționale (CJ FSN). Tot din 22 Decembrie 1989, sediul Securităţii a fost păzit de un dispozitiv format din doi ofiţeri şi 27 militari în termen. Clădirea era ocupată de revoluţionari asupra cărora se găseau arme procurate din instituţie. Armamentul a fost inventariat şi depus în lăzi sigilate, păzite de detaşamentul militar. Securişti şi miliţieni au fost consemnaţi la serviciu.

Primele focuri de armă

O zi mai târziu, 23 decembrie 1989, măsurile de protecție au fost extinse și la alte instituţii şi obiective economice din oraş, Comandantul garnizoanei a dat ordin ca toţi lucrătorii Securităţii să se prezinte la serviciu pentru a li se asigura protecţia, să fie cazaţi la UM 01653. S-au prezentat 80 de persoane. De asemenea, 22 de lucrători de miliţie au fost reţinuţi într-o încăpere a unităţii. „În condiţiile creşterii temerilor populaţiei că lucrărorii Ministerului de Interne au rămas fideli vechiului regim, prin această măsură se urmăreşte asigirarea protecţiei acestora şi prevenirea participării lor în eventuale acte ostile revoluţiei”, se afirmă în lucrarea „ARMATA ROMANĂ ÎN REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989“, apărută î